Bacterii

Studiul Sun et al. (Frontiers in Public Health, 2024) a măsurat bacteriile pe componentele aparatelor split din locuințe din Chengdu: tava de condens 12.296 CFU/cm², filtrul 9.128 CFU/cm², lamelele vaporizatorului 6.595 CFU/cm² și fanta de refulare 5.042 CFU/cm². Toate au depășit standardul chinez de 500 CFU/cm². Au fost identificate genuri oportuniste precum Acinetobacter, Stenotrophomonas și Corynebacterium. Curățarea profesională a redus substanțial numărul de bacterii și fungi pe toate componentele, ceea ce arată că spălarea tăvii și a furtunului de condens este obligatorie într-o igienizare corectă.

Schmidt et al. (Current Microbiology, 2012) au testat într-un sistem HVAC la scară reală schimbătoare de căldură din aluminiu și cupru. Pe aluminiu – materialul lamelelor din toate aparatele split – s-au acumulat 11.411–47.257 CFU/cm² bacterii și aprox. 378 CFU/cm² fungi, cu Methylobacterium dominant; pe cupru, aproape zero. Biofilmul este o peliculă lipicioasă care protejează bacteriile de uscare și de dezinfectanți și care se reface rapid dacă nu este îndepărtată mecanic. De aceea igienizarea trebuie să înceapă cu spălarea la presiune, iar dezinfectantul se aplică pe suprafața deja curățată.

Park et al. (mSphere, 2020) au analizat vaporizatoare de climatizare auto din cinci țări și au găsit Methylobacterium dominant (21,7–63,6% din bacterii). Nouă din douăsprezece specii testate au fost formatoare 'extreme' sau 'puternice' de biofilm, iar biofilmul le conferă rezistență la UV, uscare, înfometare și șocuri termice. Aceleași bacterii domină și pe vaporizatoarele HVAC din aluminiu (Schmidt 2012). Practic, 'sprayurile antibacteriene' și lămpile UV nu pot elimina singure un biofilm matur; este nevoie de acțiune mecanică (presiune + detergent) urmată de dezinfectant.

Un studiu din Building and Environment (2024) a caracterizat bacteriile patogene din aparate split și factorii de mediu asociați patogenității, iar Sun et al. (2024) au găsit genuri implicate în infecții oculare, de plagă și respiratorii la persoane vulnerabile. Un studiu metagenomic din dormitoare (2023) a arătat că funcționarea aparatului modifică potențialul patogen al microbiomului aerului. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși riscul este mic, dar pentru bebeluși, vârstnici, bolnavi cronici sau imunodeprimați expunerea zilnică, mai ales în dormitor, merită redusă. Igienizarea anuală și filtrul curat sunt cele mai simple măsuri.

O sinteză publicată în Building and Environment (2025) a analizat literatura despre bacteriile rezistente la antibiotice în sistemele HVAC și a concluzionat că bateriile, filtrele și conductele umede pot găzdui și răspândi astfel de tulpini. Biofilmul favorizează schimbul de gene de rezistență. Deși datele pentru aparatele casnice sunt încă limitate, mecanismul este același: suprafață umedă, praf, lipsa curățării. Este un argument suplimentar pentru igienizarea corectă în locuințe cu persoane vulnerabile și în cabinete medicale sau birouri aglomerate.

Un studiu din Journal of Aerosol Science (2024) a comparat încărcătura microbiană a mai multor tipuri de sisteme de climatizare în diferite condiții de funcționare și a aplicat o evaluare cantitativă a riscului microbian (QMRA). Rezultatele arată că aparatele folosite intens, în condiții umede, eliberează bioaerosoli în cantități care contează pentru expunerea ocupanților. Aceste date susțin adaptarea frecvenței de curățare la intensitatea utilizării: un aparat care merge zilnic vara și iarna are nevoie de igienizare mai des decât unul folosit ocazional.