Mucegai

Ghidul OMS din 2009 privind calitatea aerului interior a analizat sute de studii epidemiologice și a stabilit că există dovezi suficiente pentru legătura dintre umezeală/mucegai și simptome respiratorii, alergii și astm, plus perturbări ale sistemului imunitar. OMS afirmă că cel mai important mijloc de prevenire este evitarea umezelii persistente și a creșterii microbiene pe suprafețele interioare. Un aparat de aer condiționat split are în interior exact astfel de suprafețe: vaporizatorul, tava de condens și turbina stau ude ore întregi. De aceea igienizarea periodică a unității interioare este o măsură de prevenție, nu doar de confort.

OMS arată că fungii de mucegai nu cresc sub o umiditate relativă de aprox. 80% la suprafața materialului, iar pentru materiale murdare pragul critic scade la 75–80%. Într-o unitate interioară de aer condiționat, vaporizatorul lucrează sub punctul de rouă, deci este acoperit de condens (100% umiditate locală) ori de câte ori aparatul răcește. Praful depus pe lamele și pe turbină furnizează hrana, iar umezeala – condițiile de creștere. Acesta este motivul pentru care mucegaiul apare în interiorul aparatului chiar și într-o casă uscată și curată.

EPA afirmă că este imposibil să scapi de toți sporii de mucegai din interior, pentru că aceștia plutesc în aer și se găsesc în praful casei. Sporii nu devin o problemă decât atunci când găsesc umezeală și hrană – iar un vaporizator ud și prăfuit este locul ideal. Concluzia practică pentru un split: nu contează câți spori intră, ci cât de des sunt îndepărtate praful și biofilmul de pe suprafețele ude. Curățarea mecanică a lamelelor și a turbinei rupe acest ciclu.

Ghidul EPA pentru remedierea mucegaiului precizează că mucegaiul este alergenic fie viu, fie mort, iar unele specii pot fi toxice. De aceea EPA pune accent pe îndepărtarea fizică a mucegaiului, nu pe sterilizare. Pentru un aparat de aer condiționat, un spray 'antibacterian' pulverizat prin grilă poate omorî o parte din microorganisme, dar lasă stratul de biofilm, sporii și fragmentele alergenice pe turbină și pe lamele, de unde sunt suflate în cameră. Igienizarea corectă înseamnă spălare sub presiune și clătire, apoi dezinfectare.

Atât ghidul EPA pentru locuințe, cât și cel pentru școli și clădiri comerciale conțin aceeași recomandare: nu porniți sistemul HVAC dacă este contaminat cu mucegai, deoarece îl poate răspândi în toată clădirea. La un split, ventilatorul tangențial împinge aerul direct peste vaporizator și turbină, deci orice colonie de mucegai devine sursă de spori pentru cameră. Dacă vedeți pete negre pe fantele de refulare sau simțiți miros de mucegai la pornire, este mai sigur să opriți aparatul și să programați igienizarea. Acest lucru este cu atât mai important în dormitoare și camere de copii.

Studiul publicat în Indoor Air (Shiraishi et al., 2023) pe aparate casnice din Japonia a măsurat un salt masiv al concentrației de fungi din aer imediat după pornirea aparatului: de la nivelul de fond de 40–920 CFU/m³ la 5.500–100.000 CFU/m³. Aceasta este exact 'rafala' de miros și spori pe care o simt clienții în primele minute de funcționare. Sursa principală nu este filtrul, ci turbina (ventilatorul) și fantele de refulare, aflate după vaporizator. Curățarea sub presiune a acestor componente a redus abundența fungică cu peste 99%.

Analiza ADN fungic din studiul Shiraishi et al. (2023) a găsit niveluri ridicate în toate componentele interne, dar turbina a fost partea cea mai contaminată, urmată de fantele de refulare – ambele situate după schimbătorul de căldură, unde aerul este rece și saturat. Speciile dominante au fost Cladosporium, Toxicocladosporium, Aureobasidium, Aspergillus și Rhodotorula. Autorii recomandă chiar ca evaluarea contaminării să se facă pe turbină, nu pe filtru. Practic, o 'curățare' care se limitează la filtre și la fața vaporizatorului lasă neatinsă principala sursă de spori.

În studiul din Indoor Air (2023), procedura de igienizare – aplicare de detergent alcalin, periere și clătire cu apă sub presiune a componentelor interne – a redus abundența fungică cu peste 99% în toate componentele aparatului, inclusiv pe turbină. Aceasta confirmă că metoda mecanică (spălare la presiune, cu soluție de curățare, apoi clătire) este eficientă, spre deosebire de pulverizarea unui spray prin grilă. Pentru un split montat pe perete, procedura se face la fața locului cu o husă/sac de colectare a apei, fără demontarea aparatului. Studiul oferă suportul științific pentru ceea ce numim 'igienizare completă'.

Hamada și Fujita (Atmospheric Environment, 2002) au măsurat fungii din aer în locuințe japoneze și au găsit că în timpul funcționării aparatului contaminarea era de aproximativ două ori mai mare decât în camerele fără aer condiționat, cu vârful la pornire și scădere treptată. Filtrul aparatului era de aprox. 5 ori mai contaminat decât covorul, cu Cladosporium și Penicillium dominante. Interesant, prin uscarea aerului, aparatul a redus mucegaiul din praful covoarelor la aprox. o treime – deci aparatul curat este benefic, cel murdar este sursă. Concluzia: folosirea zilnică cere curățare mai deasă.

Un studiu din Building and Environment (Liu et al., 2025) a secvențiat comunitățile fungice din aparate split rezidențiale și de birou. Genurile dominante au fost Cladosporium (31,6%), Aspergillus (9,5%), Acremonium (8,1%) și Alternaria (8,0%). Aprox. 64% din genurile identificate includ specii potențial patogene sau alergene, cu risc de astm, reacții alergice și, la persoane imunodeprimate, infecții invazive. Alternaria și Cladosporium sunt printre cei mai frecvenți declanșatori ai astmului alergic la copii. Pentru familii cu alergici, igienizarea aparatului este o măsură de reducere a expunerii la fel de importantă ca aspiratul cu HEPA.

Studiul Bakker et al. (Indoor Air, 2020) a analizat prin secvențiere bateriile de răcire din clădiri din climate diferite și a arătat că bateriile sunt colonizate în mod constant, comunitățile fiind influențate de clima exterioară, de umiditate și de factorii clădirii. Cu alte cuvinte, contaminarea vaporizatorului nu este un accident, ci regula, iar verile umede și calde (ca în București) o accelerează. Un vaporizator uscat rapid după oprire și curățat periodic are o încărcătură mult mai mică. Studiul justifică inspecția și curățarea bateriei ca practică standard, nu ca excepție.

În capitolul despre controlul umezelii, OMS afirmă explicit că unele microorganisme pot crește în bateriile de răcire și în tăvile de condens, ca și în umidificatoare, cauzând boli sau simptome respiratorii. OMS subliniază că 'este important ca toate suprafețele unui sistem de tratare a aerului să fie păstrate curate' și că igiena, exploatarea și întreținerea corectă sunt esențiale pentru reducerea efectelor negative ale instalațiilor de climatizare. Deși textul vizează sisteme mari, principiul este identic pentru un split: vaporizator, tavă, turbină și furtun de condens curate.